Moștenirea vine de obicei într-un moment greu, iar peste durere se adaugă hârtii, termene și, uneori, neînțelegeri între rude. Cine moștenește, în ce cotă, ce se întâmplă cu datoriile și cum se împart bunurile rămase sunt întrebări care au răspunsuri în lege, chiar dacă la prima vedere par complicate.
La Cabinetul nostru vă ajutăm să parcurgeți succesiunea, fie la notar când moștenitorii se înțeleg, fie în instanță când apar dispute. Vă lămurim ce drepturi aveți, ce acte sunt necesare și ce termene trebuie respectate. Lucrăm cu clienți și colaboratori atât din Iași, cât și din județele vecine: Vaslui, Suceava, Neamț, Botoșani, Bacău.
Dezbaterea succesiunii. Stabilirea moștenitorilor, a cotelor și a masei succesorale, la notar sau în instanță.
Ieșirea din indiviziune. Împărțirea efectivă a bunurilor rămase, atunci când sunt stăpânite în comun de mai mulți moștenitori.
Testament și rezervă succesorală. Verificarea valabilității unui testament și apărarea drepturilor moștenitorilor rezervatari.
Acceptarea sau renunțarea la moștenire. Vă explicăm ce înseamnă fiecare alegere, mai ales când în discuție sunt și datorii.
Dreptul de a accepta moștenirea se exercită într-un termen de un an de la deschiderea succesiunii, adică de la data decesului. Dacă acest termen trece fără ca moștenirea să fie acceptată, dreptul se poate pierde. De aceea, chiar dacă momentul este greu, este bine să nu amânați lămurirea situației.
Conform noului Cod civil, acceptarea moștenirii se face într-un termen de un an de la data decesului celui despre a cărui moștenire este vorba. Dezbaterea propriu-zisă la notar se poate face și mai târziu, însă acceptarea în termen este esențială pentru a nu pierde drepturile.
Legea stabilește ordinea moștenitorilor: mai întâi descendenții, apoi părinții și frații, și așa mai departe. Soțul supraviețuitor moștenește alături de aceste categorii, cu o cotă care depinde de clasa de moștenitori cu care vine în concurs.
Moștenitorul care acceptă moștenirea răspunde de datorii, dar numai în limita bunurilor moștenite. Dacă datoriile depășesc valoarea moștenirii, există opțiunea renunțării la moștenire, tocmai pentru a nu plăti din propriul buzunar.
Este partea din moștenire pe care legea o păstrează pentru anumiți moștenitori apropiați, cum sunt copiii, părinții sau soțul, chiar dacă defunctul a lăsat testament. Ea reprezintă jumătate din cota ce i s-ar fi cuvenit de drept moștenitorului și nu poate fi înlăturată prin voința celui care a lăsat moștenirea.
Vedeți și paginile despre partaj și drept civil, ori găsiți datele noastre de contact.
Informațiile de aici oferă o privire generală și nu reprezintă un sfat juridic pentru cazul dumneavoastră. Fiecare succesiune are particularitățile ei, așa că pentru un răspuns potrivit situației dumneavoastră, vă invităm să ne contactați.